Firmele sălăjene exportă mai mult decât importă

Societăţile sălăjene care exportă bunuri menţin pe plus economia judeţului. Valoarea totală a sumelor din balanţa comercială excedentară este de peste 21 de milioane de euro. Mare parte din importurile realizate sunt, în fapt, materii prime folosite pentru realizarea producţiei economice, adică nu se exportă doar produse brute, ci cu valoare semnificativă adăugată.

Judeţul Sălaj a înregistrat o balanţă comercială pozitivă în primul trimestru din acest an. Datele statistice oficiale prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică arată că economia judeţului exportă mai mult decât importă, diferenţa în plus fiind de 21.097.000 de euro, după primele trei luni din acest an. „În perioada ianuarie-martie anul acesta, pe total judeţ, exportul realizat a fost de 77.797.000 de euro, iar importul de 56.700.000 de euro, rezultând un sold al balanţei comerciale de 21.097.000 de euro. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost de 137,2 la sută”, se arată într-un comunicat remis de instituţia menţionată.

Produsele din fontă, fier şi oţel, în fruntea exporturilor

Trei secţiuni de mărfuri deţin aproape 89 la sută din total exporturi, şi anume: materii textile şi articole din acestea – 20,1 la sută, metale comune şi articole din acestea – 60,7 la sută, şi mărfuri şi produse diverse – 8,1 procente.
Creşteri s-au înregistrat doar la exporturile de materii textile şi articole din acestea, fiind cu 2,8 la sută faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi mai importante s-au înregistrat la lână, păr fin sau grosier de animale, fire şi ţesături din păr de cal, respectiv de 7,4 milioane de euro, ceea ce reprezintă 47,4 la sută din total secţiune şi 9,5 la sută din total exporturi.
La secţiunea „metale comune şi articole din acestea”, exporturile au scăzut cu 8,5 la sută faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut. Mai precis, ponderi mai mari s-au înregistrat la produsele din fontă, fier şi oţel, de 47.006 de mii de euro, ceea ce reprezintă 99,6 la sută din total secţiune şi 60,4 procente din total exporturi. Cea mai mare scădere a fost la exporturile de mărfuri şi produse diverse, de aproximativ 18 procente. Au fost exportate mobilă, aparate de iluminat şi alte articole similare, construcţii prefabricate în valoare de 6.315.000 de euro, reprezentând 99,9 la sută din total secţiune şi 8,1 la sută din total exporturi. Prin urmare, firmele sălăjene au exportat în prima parte a anului mai puţine mărfuri şi produse decât în primul trimestru al anului precedent.

Importăm reactoare nucleare şi aparate mecanice

Importurile realizate în primele trei luni ale anului s-au cifrat la 56.700.000 de euro, fiind în creştere cu 15,7 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În structura pe mărfuri a importurilor, trei secţiuni deţin 71,3 la sută din total importuri, respectiv materii textile şi articole din acestea (23,2 la sută); metale comune şi articole din acestea (20,2 la sută) şi maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (27,9 procente).
Cea mai importantă creştere de importuri, de aproximativ 92 la sută, s-a realizat la secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile. Astel, firmele sălăjene au adus în judeţ reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice, respectiv părţi ale acestora. Valoarea totală a importurilor din această categorie a fost de aproape 10.500 de mii de euro, reprezentând 66,2 la sută din total secţiune şi 18,5 la sută din total importuri.
Importurile de lână, păr fin sau grosier de animale, fire şi ţesături din păr de cal au crescut cu mai mult de 4 procente faţă de intervalul analizat de anul trecut. Valoarea importurilor este de 7,7 milioane de euro. Importurile de produse din fontă, fier şi oţel au crescut cu 7,5 la sută faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. Valoarea importurilor pentru această secţiune este de 9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 79,4 la sută din total secţiune şi 16 procente din total importuri.